REVIZUIRI – Octavian D?rm?nescu: „Boris Pasternak ?i pastelul ortodox“
Magdala ?i Mariile ei
Scriitorul rus Boris Pasternak (1890-1960) a v?zut femeia ca pe o stihie – am?nunte în coresponden?a cu Marina ?vetaeva. În poemul în doua p?r?i Maria Magdalena întâlnim imaginea femeii în reflux. Marea pasiunilor femeii din Magdala se retr?sese subit, l?sând în urm? dârele lungi ale s?rii din lacrimi. ??ranca mutat? la târg pentru a-l stoarce ca pe-o l?mâie î?i c?uta acum fumul case ei. Ani la rând dormise pe unde era chemat?. Îns?, de când Îl întâlnise, avea, cum s-ar spune azi, domiciliu stabil, unde-?i rumega în lacrimi pâinea tainei ei: fusese o stricat?.
Istoria Magdalenelor nu consemneaz? vreuna care s? fi c?zut în colacul gri al dezn?dejdii. Aceste tipuri de femei trec direct, brusc, din convingere, de la incon?tien?a cu care practic? desfrâul la con?tiin?a precarit??ii fostei lor st?ri. Ele merg mai departe decât merg multe casnice. Responsabile de a doua lor na?tere, ele î?i câ?tig? întoarcerea în har cu o ardoare s?lbatic?. ?i aceasta pentru c? ele cunosc deja iadul erosului pâng?rit. Nev?duvite de vechiul lor zel , ele-l pun acum în slujba virtu?ii, pe care o respir? ca pe o normalitate. Mâinile lor, gheare înm?nu?ate odinioar?, devin albe ?i moi, curate ?i u?oare, tocmai bune de sp?lat picioarele lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu le iube?te, pentru c? n-a venit în lume pentru cei drep?i, ci pentru Magdalene, Paveli ?i Zahei.
Fostul ei trai, dal? de trotuar ciobit? de ro?i ?i pâng?rit? de sandale, este acum un tablou de?ucheat, f?cut de un ageamiu ?i uitat în pia?a luat?>>>>> Octavian D?rm?nescu