C?R?I ?I AUTORI – George Elliot Clarke: „Poeme incendiare“ – un comentariu de Aurel Pop
În urm? cu câ?iva ani, am întâlnit la „Zilele Poesis“ ce se desf??oar? la Satu Mare an de an, un personaj ie?it din tiparele participan?ilor la manifestarile sus-amintite. Din curiozitate m-am înteresat despre acel personaj în jurul c?ruia roiau curio?ii. Dup? mai multe investiga?ii am aflat ca cel în cauz? e George Elliott Clarke, poet, venit din îndep?rtata Canad?. Timpul a f?cut ca acele clipe s? le dau uit?rii, pân? acum într-o zi când sunt anun?at prin e-mail de poeta ?i traduc?toare Flavia Cosma, stabilit? de ani buni în ?inuturile Canadei c? face o vizit? „pe acas?”, înso?it? de acel personaj atipic pentru noi românii; George Elliott Clarke, c?ruia i-a tradus o carte în limba român?: „Poeme Incendiare”, editat? la prestigioasa editur? or?dean? „Cogito”, Oradea, 2006, p?storit? de conferen?iarul Ioan ?epelea.
Avându-l pentru a doua oar? în fa??, ascultându-l, gândul m-a dus la una din „fericirile“ în care la un prim impuls l-am încadrat: „Ferici?i cei blânzi, c? aceia vor mo?teni p?mântul“ ?i George Elliott Clarke, are bucuria de a cutreera p?mântul, datorit? operei sale duce prin lume mesajul Mântuitorului: „N-am venit s? stric Legea, ci s? o împlinesc“ (Matei 5, 17)
Prezenta carte cuprinde; „poeme incendiare“ ale crea?iei lui G. E. Clarke, ap?rute în volumele: „Execution poems“ (2001), „Gold Indigoes“ (2000), „Blue“ (2001), ?i „Illuminated Verses“ (2005), însotite de o ampl? prefa?? semnat? de Omul de aleas? cultur?, confere?iarul Ioan ?epelea, ?i o t?lm?cire,>>>>> Aurel Pop
