Andrei Vartic: „Rugându-ne pentru sufletul lui Alexandr Soljeni?in“
Via?a ?i opera lui Alexandr Soljeni?in a f?cut ca ?i mun?ii s? fie mai mândri de verticala lor, de nesupunerea moral? la mâr??viile cele mari sau m?runte ale omului. F?r? el domeniul spiritual al secolului XX ar fi mucezit, s-ar fi ?ubrezit, ar fi degradat în ridicol. Basarabia, la rândul ei, se poate considera munte din masivul Soljeni?in, fiindc? nu a stat 
cu mâinile în sân nici atunci când demonii comuni?ti au sacrificat sute de mii de români în Gulagul sovieiticfiindc?, prin cei mai buni oameni ai s?i a vorbit despre tragediile tranzi?iei de la totalitarism la democra?ie care l-a îngârbovit ?i aici pe om, la fel ca în Rusia.
Alexandr Soljeni?in a fost spiritul înalt ?i luminos al acestei lumi, devastat? de r?zboaie necru??toare, tehnologii apocaliptice ?i degrad?ri morale. Nu a t?cut mai ales dup? c?derea comunismului în URSS, de?i a fost aproape lipsit de dreptul de a-?i expune opiniile în ziare ?i pe le televiziuni (inclusiv la cele din a?a zisa lume liber?). Puternicii vremii a avut grij? ca anume Soljeni?in s? nu le vorbeasc? oamenilor despre ce se întâmpl? în Rusia ?i în lume dup? 1991, despre degradarea fiin?ei umane ca urmare a intoxic?rii ei cu cel mai atroce pragmatism din toat? istoria. El a murit în noaptea de 3 spre 4 iulie, la 89 de ani. A?tepta resemnat moartea. Zicea c? este mai bine s? moar? decât „s? înfrunte ?i la b?trâne?e comisarii de?ela?i ai corectitudinilor politice” care se fac a nu vedea ?i crimele bol?evicilor, ?i pe ale celor care devasteaz? Rusia dup? scoaterea comuni?tilor de la putere. Înainte de moarte a dat un interviu pentru un ziar german. În final jurnalistul i-a urat via?? lung?. Soljeni?in a r?spuns: „Ne nado!” („Nu trebuie!”). >>>>
