Prof. dr. Francis Dessart (Belgia): „Pentru ce s? de-spiritualiz?m Europa?“
Civiliza?ia european? ?i culturile populare
Pas cu pas, insidios chiar, mai multe ??ri europene ?i chiar Uniunea European? lanseaz? legi, reglement?ri sau
directive împotriva acelei sensibilit??i spirituale care a f?cut m?re?ia civiliza?iei europene, a Europei reale – deci trans-uraliene – care nu se limiteaz?, nici în timp nici în spa?iu, la câteva organiza?ii interguvernamentale actuale. Un document adoptat la Lisabona, în urma unei reuniuni, provocase deja o reac?ie viguroas? a lui Jacques Delors, fost pre?edinte al Comisiei Comunit??ilor Europene, care regreta absen?a oric?rei referin?e religioase ?i spirituale în defini?ia Europei. Cu actualul proiect de Constitu?ie european? (înc? proiect, s? nu uit?m), unele cercuri au tergiversat atât c? s-a încercat o diferen?iere între spiritualitate ?i religiozitate pentru a încurca urmele ?i a p?c?li, înc? o dat?, opinia public? în numele democra?iei.
S? credem oare c? însu?i cuvântul „religie” provoac? alergie intelectualilor autoproclama?i ai „gândirii unice” ?i dasc?lilor de „politice?te co-rect”? Dup? ce nici Stalin, nici Enver Hodja nu au reu?it s? dezr?d?cineze cu for?a sentimentul religios al poporului lor, democra?iile occidentale sunt pe punctul de a reu?i, atât la ele acas?, cât ?i în Europa de Est, care a-bia î?i reg?sise sufletul, niciodat? pierdut de altfel. Nu suntem atât de nai-vi încât s? nu ?tim care sunt cercurile acuzate. I se atribuie cancelarului Schröder ideea, exprimat? în ?oapt?, c? el nu este împotriva religiei, dar pentru o societate în care religia s? nu mai fie necesar?. F?r? comentarii. Jules Ferry, la vremea lui, fusese cel pu?in mai clar în exprimare>>>>> Francis Dessart