Health and Finance

19. decembrie 2004

– Hai în India! Lilia ?op?ie de bucurie.

Drumul pân? la aeroport e ?trangulat, lâng? Los Lunas, de un accident… un truck are cabina turtit?, vreo 4-5 ma?ini de poli?ie cu becurile semnalând, un elicopter învârtindu-se pe deasupra…

Ma?ini puzderie, camioane pe 2-3 mile oprite… Începem s? ne agit?m… Pierdem avionul…
De când cu terori?tii ?i controalele astea nebune, trebuie s? fii cu dou? ore înainte de plecare. Ne descal??, îmi scot cureaua, ceasul, scurta ?i trecem prin filtru.

•
Aeroportul din L.A. a devenit neînc?p?tor. Puzderie de lume la zborul spre Hong Kong, înaintea noastr?.

Câta balen? de avion! Încap în el 300 de oameni.

•

Avionul spre Seoul plin ochi.

– N-am fost într-o adun?tur? cu numai din ??tia cu ochii mici! exclam? Lilia.
13 ½ ore de zbor Los Angeles – Seoul, wow! Cheln?ri?ele-s ca ni?te p?pu?ele cu ochi oblici; sunt alese una ?i una, parc?-s scoase din cutie. În fond ce-s Stewardesele? Rasa galben?, scrie în biblie, va st?pâni lumea.

•
Am vederea tulbure, ro?ie de nesomn.

•

Cutreier?m jum?tate de glob, de la est la vest (spre Indii). Înc? 9 ore de la Seoul la Delhi. Avionul se umple de negricio?i (Lilia zâmbe?te; c? eu nu m? deosebesc de ei!… În Coreea îi f?cusem un complighion? c? are nasul mocs ca asiaticii!).
Un matematician român, Adrian Vasiu, din Cluj, s-a c?s?torit cu o indianc? ?i au o feti?? care vorbe?te englez? ?i hindi, dar nu ?i român?. Înainte de a face rezervarea pentru bilete i-am cerut lui Adrian, acum cercet?tor la Universitatea din Arizona, informa?ii despre India. În aeroportul din Seoul, expuse ma?ini ale companiei DAEWOO care are o filial? ?i la Craiova.

•
În Delhi, cea??, dar c?ldu?. Aici nu e iarn?, iar vara (mai – iunie) e foarte cald.
La aeroport ne-au a?teptat dr. Ajay Kumar Sharma ?i fiul s?u cel mic Shubham.

•
Ah, ce aglomera?ie pe str?zi! Nu respect? benzile. Autobuze, van-uri mici, biciclete, motociclete, ric?e, auto-ric?e claie peste gr?mad? c? m? mir cum nu se accidenteaz?! ?oferii s-au obi?nuit cu traficul. Dar eu n-a? putea conduce! Taximetristul pune muzic? indian? la radio, ne mai înveselim. Trecem prin ora?ul nou, apoi prin cel vechi.

Ame?im, ne doare capul de atâta drum… Volanul ma?inilor pe dreapta, circula?ia pe stânga; ca-n Anglia ?i Australia. Tarabe multe, triciclete, homeless-i, cer?etori. Ora?ul vechi seam?n? cu medina: str?zi înguste, lume mult? (în special b?rba?i, femeile cic? stau acas?). Ajay ne duce la o nunt? indian? unde întâlnesc profesori de la Universitatea Delhi, dintre care dr. Vinod Tyasi lucreaz? în Teoria Numerelor. Îmi propune s? ?in o prelegere.

Localul nup?ial are doi str?jeri la intrare, cu halebarde ca-n castelele medievale, decor ro?u. Femeile în rochii sari, b?rba?ii la costume. Mireasa în ro?u aprins. Doi-trei copii serveau cafele Cappuccino pe t?vi, iar în alt? camer? autoservirea cu bucate indiene.

•

1$ = 43-45 rupies

•

Primul templu hindus în care p?trundem: Hanuman Mandir. Ne desc?l??m. Shubham cump?r? o coroan? de trandafiri ro?ii, în?ira?i pe a?? ca o salb? ?i pu?i într-un co?ule? micu?, împletit. Ne sp?l?m cu ap? t?m?duit?, suntem mirui?i ?i primim ni?te bobi?e galbene (am crezut c?-s de la vreun fruct exotic, când colo erau dulciuri preparate în cas? – „mâncarea Domnului” mi s-a spus). B?iatul lui Ajay nu mai are numele de familie Sharma, ca ?i tat?l s?u, ci Bhardwaj, luat dup? religie (Brahma).

•
Ajay are un apartament dat de guvern. Lucreaz? ca bibliotecar la Colegiul Shyambe, care ?ine de Universitatea din Delhi ?i scoate revista „Bulletin of Pure and Applied Sciences”. La tomurile de matematic? ?i fizic? am contribuit ?i eu cu articole – a?a ne-am cunoscut.

•
În cas? are o c??ea dalma?ian? cu patru c??ei frumu?ei ?i juc?u?i (albi cu pic??ele). C??eaua „îmbr?cat?” într-un cojocel pe spate s? nu-i fie frig.

•
Le spun de celebrul Raj Kapur ?i filmele indiene savurate în România când eram copil, în B?lce?ti-ul meu, „Vagabondul”, „O floare ?i doi gr?dinari”. Încep s? cânt, dup? ureche, versurile în hindi: „Mira juta hai japani / Yah patlun inglishtani / Shar pai lal topi russi / Phir bhi hai hindustani.“ Kavita, so?ia lui Ajay, râde. La televizor un actor, Jaikis Roy, îmi aminte?te acele vremuri.

•

Lakshmi este zei?? hindus? cu opt mâini, c?lare pe tigru, fiecare mân? simbolizând lupta, pacea etc.

•
Kavita îi pune Liliei un bindi (bulin? ro?ie între sprâncene, ca la indience).
Femeile poart? ?alvari ?i fust? peste.

•
Noaptea se auzea un fluierat periodic pe str?zi, cic? de la gardieni.

•
?ase in?i într-o ric?? mic?. Maimu?e ?i vaci pe str?zi. Biciclete puzderie printre ma?ini. Exist? ?i ric?e cu trac?iune… uman?! În loc de cal, se înham? un om, împinge pro?apul ca un arm?sar.

•
Renu (so?ul ei ne schimb? dolarii în rupii ?i ne-a rezervat bilete de avion Delhi – Calcutta ?i retur), ne-a dat câte o p?staie verde cu bobi?e mici în?untru ?i gust de ment?, numit? ilaicha, pentru împrosp?tarea mirosului gurii. Ma?inile trec milimetric una pe lâng? alta. Ah, bine c? nu conduc eu! La bazarul Chandni Chowic înv?lm??eal?, înguste?e, negustori. O coloratur? balcanic? ai crede! Lilia se intereseaz? de m?tase, aur, argint. Numai b?rba?i pe str?zi, foarte pu?ine femei. Prin Delhi trece fluviul Yamuna. Sp?l?tori de profesie, care spal? rufele în râu ?i le usuc? pe iarb? ori pe garduri.
Crematoriul Nigamboth Gihat (în religia hindus? mor?ii se ard). Camioane pline ochi cu oameni, stau lipi?i ca pe?tii. WC deschis pentru sexul masculin: un zid cu desp?r?ituri, formând mici compartimente, unde b?rba?ii urineaz?. Iar pe lâng? ei, la câ?iva centimetri, trec pietoni, autovehicule, ric?e…! Am întrebat dac? exist? WC-uri deschise ?i pentru femei. Damele din taxi au început s? râd?; femeile n-au aceea?i pozi?ie… Mam?, ce aglomera?ie pe str?zi! B?rba?i lega?i la cap cu fulare ?i basmale, parc-ar fi jum?tate muieri.

•
Vizit?m Fortul Ro?u, construit de Împ?ratul Shahjahan în 1639-1647, când a decis s? mute capitala de la Agra la Delhi. Marii conduc?tori moguli ?i-au avut re?edin?a în Delhi (1763-1858). Aproape dou? secole a fost India sub ocupa?ie britanic? (1763-1947).
Fortul, construit din stânc? ro?ie, marmur?, mozaic a fost l?ca?ul regilor, împ?ra?ilor. Reginele aveau un palat aparte (Khas Mahal). Nu lipseau moscheile din fort. Delhi a fost capitala unui regat mare musulman între 1211-1556. Turcii au introdus islamul ?i-au format un sultanat musulman la Delhi, în 1206. – Regele indian avea multe regine! m? informeaz? Ajay. Fericit om! glumesc eu. Veveri?e prin curtea fortului. Ultimul rege indian a fost Bahadur Shah Zafar. Imperiul Mogul a atins apogeul în timpul Împ?ratului Akbar. Din secolul al XVI-lea au p?truns europenii: englezii, francezii, portughezii, olandezii.
Sub ocupa?ie britanic?, Fortul Ro?u a fost par?ial demolat.

•

McDonald g?se?ti ?i-aici!

•
Stilul indian: mai ieftin e mai bun (!).

•

Am intrat în Templul Sikh Guru Dwara. Spre deosebire de cele hinduse ?i de moschei, unde doar ne desc?l?am, aici trebuia s? ne scoatem ?i ?osetele, mergând descul?i. Lilia a pus o basma pe cap (a?a era tradi?ia) ?i eu râdeam; spuneam c? ar fi bine s? poarte ?i voal.
Punjab este un stat de câmpie în nordul Indiei, religia lor este sikhism. „Sikh” înseamn? înv???cel, iar fondatorul acestei religii a fost Shri Guru Nanak Dev Ji (1469-1538), care a avut o viziune la Sultanpur de-a predica drumul spre iluminare ?i zeitate. Unii consider? sikhismul o form? de hinduism respingând îns? castele ?i idolatria, ca o repurificare. Al?i istorici cred c? sikhismul este un sincretism între mi?carea Bhakti (din hinduism) ?i Sufi (din Islam). Bhakti înseamn? devo?iune unei singure zeit??i, iar Sufi(sm) o form? special? de misticism islamic. În acest caz sikhismul este un paradox religios fiindc? une?te / împreun? credin?e ?i practici religioase opuse; hinduismul ?i islamul.
Primul templu Sikh a fost construit la Katarpur. Exist? cca. 200 astfel de temple ?i 22,5 milioane pe glob (în majoritate în India ?i America de Nord) de evlavio?i.
Între 1538-1708 au urmat nou? guru: Angad Dev Ji, Amar Das Ji, Ram Das Ji, Arjun Dev Ji, Tegh Bahadur Ji, Harkrishan Ji, Har Rai Ji, Hargobind Ji, Goving Singh Ji; al 11-lea e considerat Textul Sfânt al celor zece guru (Shri Guru Granth Sahib Ji). Destui credincio?i Sikh-i consider? c? religia lor este o revela?ie direct? de la zeitate, nefiind derivat? de la alte religii. Sikhismul este monoteist. Statul Punjab a fost fondat de Maharaja Ranjit Singh în 1801. Scopul aceste religii este de a crea o rela?ie strâns? cu divinul, care nu are form?, ci multe nume (precum musulmanii care cred într-un Allah cu 99 de nume) ?i care poate fi cunoscut prin medita?ie. Sikhi?tii cred în samsara (ciclu repetitiv: na?tere, via??, moarte), karma (totalitatea ac?iunilor bune ?i rele ale unei persoane, care determin? soarta etapei urm?toare – a? zice eu cumva ca lan?urile Markov în probabilit??i) ?i reîncarnare. To?i oamenii sunt egali în fa?a lui Dumnezeu. Reht Maryada este codul dup? care se conduc Sikhi?tii ?i con?ine 27 de articole. Simbolul acestora se cheam? khanda. Privind portul lor, se aplic? regula celor „5K”:

• kesa – p?r ?i barb? lungi, niciodat? t?iate:

• kangah – pieptene;

• kacha – pantaloni scur?i;

• kara – br??ar? de metal;

• kirpan – pumnal ceremonial.

B?rba?ii Sikh î?i acoper? capul cu turbane de culori variate. Un turban (judha) are forma rectangular?, de 5 m lungime ?i aproape 1 yard (0,9144 m) l??ime care le înf??oar? p?rul prea lung. Aceste turbane îi disting din dep?rtare pe sikhi?ti de al?i credincio?i. În Arizona, dup? atacul din 11 septembrie 2001, un american a ucis un sikhist confundându-l cu un musulman. Sikhi?tii conservatori pledeaz? pentru ?ezutul pe podea (pentru egalitate), iar cei liberali (în nordul Americii) doresc folosirea scaunelor ?i a meselor în temple.

•
Muzeul de istorie din Delhi. Despre lupta pentru independen?? a indienilor sub ocupa?ie britanic?.
R?scoala Chour-ilor (1767-1802), Bundela (1842), R?scoala lui Devan Veluthombi, R?scoala Jat-ilor (indieni din Kashmir, Punjab, Rajputana – 1809-1829), Bhil (1818-1831), Birsa Munda (1874-1902), Pu?ca?ii Bengalezi (1857), Revolta din Meerut (1857), Azimullah (1820-1857), Rani Lakshmi Bai (1835-1858). Primul r?zboi de eliberare al Indiei are loc în 1857. Namadhari Sikhs lupt? pentru independen?? ?i protec?ia vacilor; este spânzurat în 1871. Executarea Kuka?ilor în 1872. Mi?c?ri de emancipare a femeii ?i împotriva rigidit??ii castelor. Scrisoarea de protest a lui Rabindranath Tagore în 1919. Ghandi, care a tr?it mult în Africa de Sud, ia conducerea luptei cu Madanmohan Malviya – el promulg? non-violen?a ?i desobedien?a fa?? de legile engleze impuse indienilor. În 1930 se ronun?? împotriva taxei pe sare, cerut? de ocupan?i – „Marea-i a noastr?, sarea-i a noastr?, de ce s? pl?tim taxe?” [citat din memorie]. Britanicii reprimau dur orice r?scoal?, spânzurau copii în public. Subhas Chandra Bose fondeaz? Armata Na?ional? Indian?, care în 1944-1945 se r?zboie?te cu ocupan?ii. Anglia, sl?bit? de Hitler în cel de-al doilea R?zboi Mondial, nu poate contracara rezisten?a indienilor. La 15 august 1947 India devine independent?. Primul ministru, Jawaharlal Nehru (1889-1964), instaureaz? Constitu?ia (1950), federalizeaz? ?ara pe baze lingvistice ?i adopt? o politic? extern? de nealiniere.

•
Am v?zut un grup de fete în costume ?colare grena la muzeu, cu profesoara lor.

•
În privin?a religiilor, ca cercet?tor ?tiin?ific, a? pleda pentru pantheism, introdus de J. Toland (1705). Dumnezeul nu este o personalitate, o fiin??, ci totalitatea legilor ?i for?elor naturii. Cum gr?it-a Baruch Spinoza (1632-1677): Deus, sive Natura (Dumnezeu, sau Natura).

•

Na = nu; tiik he = da.

•

Când r?spund „da”, vânz?torii dau u?or din cap de la stânga la dreapta (ceea ce pentru noi înseamn? „nu”).

•
B?ie?ii punjabi poart? o miniatur? de turban cu un fel de coc în frunte. Limba punjab e apropiat? de hindi. La canalul 39 urm?resc ?tirile, iar pe 4 muzic? indian?.

•
Am descoperit un restaurant italian: Fetuccine à la funghi.

•
Namesteye = bun? ziua.

•
O cas? cu 3 camere în Old Delhi cost? în jur de 40.000 $ ?i e pl?tit? în 10 ani.

•
Puri = pâine mic?, umflat?, ca o gogoa??.

•
Fructul guava se m?nânc? t?iat în patru ?i cu sare pe el.

•
Raberk = un fel de brânz? dulce, se m?nânc? cu linguri plate de lemn.

•
Cu liniile aeriene indiene nu mersesem! Dar, în aeroportul din Delhi, din cauza ce?ii permanente, zborul 264 spre Calcutta are întârziere 2 h ?i 45 min. Sukanto m? a?teapt? ore în ?ir la avion… Stewardesele au bluze negre ?i fuste ro?ii (sau verzi) cu floricele. Fiecare companie are costumul ei. De?i sunt numai dou? ore de zbor, primim mâncare (dinner).
Numele vechi al ora?ului Calcutta este Kolkata, scris peste tot. Sukanto Bhattacharya s-a n?scut în Calcutta, ?i-a luat masteratul la Universitatea Jadavpur ?i doctoratul în Australia la Bond University, folosind ?i logica neutrosofic? plus Teoria Dezert-Smarandache în teza sa de doctorat. Acum alma mater a sa ne invit? s? conferen?iem. Sukanto ?i-a g?sit repede job la Universitatea Deakin din Melbourne, iar din luna mai a anului viitor va fi director la Universitatea Alaska Pacific din Anchorage, deci un alt pas mare peste ocean. Viitorul este al lui. Între timp s-a c?s?torit cu Sree ?i, cum eu îi uit fetei prenumele, îmi spune s?-i zic Three (trei). S-au cunoscut pe Internet, la chat, iar el i-a propus c?s?toria f?r? s? o vad?. Ea f?cea un doctorat în microbiologie la New York; de când cu terorismul ?i bioterorismul ?sta, microbiologii se caut? în America. Ne-au a?teptat la aeroport cu dou? co?ule?e de trandafiri ro?ii. Universitatea Jadavpur ne-a cazat la Institutul de Cultur? Ramakrishna (din Golpark), frumos, cu o gr?din? interioar? plin? de flori ca-n paradis. Dormitul ?i mâncarea gratuite pentru cinci zile cât st?m în capitala bengalez?. Limba bengali ?i scrierea sunt diferite de hindi, dar to?i vorbesc hindi pentru a se în?elege. Engleza a c?zut pe locul doi. În Bangladesh, ?ara vecin? din est, se vorbe?te tot bengaleza, dar cu alt accent ?i sunt musulmani, de aceea s-au ?i desprins de India, în vreme ce statul Bengal, r?mas în federa?ie, este în majoritate hindus. Analog, Pakistanul, în vest, s-a desprins de India tot datorit? religiei, dar provincia Kashmir de?i cu popula?ie predominant musulman?, a fost atribuit? de britanici Indiei, iar Pakistanul o vrea înapoi, prilej de discordie între cele dou? ??ri ?i de acte teroriste din partea musulmanilor contra Indiei (au pus bombe la Parlamentul din Delhi).

•
Reclame în englez? ?i bengalez?. Puzderie de taxiuri galbene pe str?zi, ca r?g?ciile.
Toat? lumea vinde ?i toat? lumea cump?r?. Tarabe una dup? alta. Comercian?i descul?i. O pia?? de legume. Mizerie mare. Sukanto ne sf?tuie?te s? nu cump?r?m alimente; mânc?m doar la Institutul Ramakrishna ori în restaurante de calitate. Din cauza sanita?iei reduse ?i a climei umede bântuie hepatita. Localnicii sunt mai imuni decât noi la microbii de aici.

•

Pe strada Ekdalia Lilia încearc? s?-?i cumpere un sari, plus baticuri.

•
Surprinz?tor, pe garduri ?i case vedem simbolul Partidului Comunist Bengalez, secera ?i ciocanul, plus portretele lui Lenin, Stalin, Marx ?i Engels. Credeam c? e pe cale de dispari?ie…
Exist? dou? state comuniste în India: Bengal ?i Kerala. Oamenii se tem s? vorbeasc? împotriv?.

•

Vizit?m templul hindus Shri Radha Krishna, construit în 1970 de una dintre cele mai bogate familii indiene în afaceri: Shri Krishna Kumar Birla. Krishna este zeul dragostei. Templu din piatr?, sculpturi de marmur?, picturi, fresce.

•

În medie, o familie indian? face doi copii, a sc?zut num?rul, s-au mai a?ezat.

•

Iat?-m? ?i la tropice! Ne ducem într-un parc înfrunzit, unii f?ceau baie, femeile sp?lau rufe. Întreb cum se nume?te lacul. N-are nici un nume! primesc r?spuns.

•
Tramvai f?r? geamuri (ca-n Melbourne), din cauza c?ldurii.

•
Susanta, tat?l lui Sukanto, este patronul unei fabrici chimice din Kolkata.

•
Reformele sociale au fost introduse în India de Ram Mohan, Keshab Chandra, Vidyasagar, iar purt?tori ai ?tiin?ei moderne: J.C. Bose (care a f?cut experien?e cu microunde), P.C. Ray, S.N. Bose, M.N. Saha, P.C. Mahalanobis.

•
Kolkata este considerat? capitala cultural? (în muzic?, literatur?, art?, ?tiin??). Epoca de aur a ora?ului s-a desf??urat între 1856-1861. Foametea bengalez? din 1943 a generat agita?ii spontane ?i
r?scoale în 1945-1946.

•
Un butic mic, o dughean?, are portar la intrare! M? miram: oare ce p?ze?te ?sta?

•
La toalete n-au hârtie igienic?, doar robinete cu ap?…

•
În urdu, limb? care se vorbe?te în Pakistan, dar ?i-n India, cu structur? gramatical? asem?n?toare cu hindi, dar multe cuvinte persane ?i arabe, plus scriere arab? (mul?umesc se zice shukria, iar rug?ciune namaz)… Ajay, de?i hindus, studiase la o universitate musulman? din nordul ??rii ?i acolo înv??ase urdu.

•

Vânturi musonice pe-aici: iarna bat dinspre uscat spre ocean, iar vara dinspre ocean spre uscat.

•
La Universitatea Jadavpur am l?sat 12 c?r?i de-ale mele. Pe 22 octombrie am ?inut o comunicare de-o or? despre logica neutrosfic? ?i Teoria Dezert-Smarandache, iar Sukanto Bhattacharya a prezentat aplica?iile lor în business, finan?e ?i economie. Au asistat peste 100 de studen?i, iar dintre profesori am discutat cu Gautam Bandyopadhyay ?i Amitava Gosh din cadrul Institutului De Business Management. Gautam lucreaz? în rough sets. Am început prin: „India este o ?ar? magic? pe care mi-am dorit de mult s-o v?d…” ?i asta a pl?cut studen?ilor, am sim?it dup? murmurul lor. Întreaga prezentare a fost filmat? ?i va fi pus? în site-ul Universit??ii. Sukanto a zis c? va fi anun?at? la Televiziunea Na?ional?. – Mam?, exclam, s? ne vad? un miliard de oameni!

– C? doar n-au s? se uite to?i la televizor.

Universitatea Jadavpur este renumit? în inginerie ?i marketing. Mul?i speciali?ti preg?ti?i, în special la Indian Institute of Technology, lucreaz? prin America în Sillicon Valley ca speciali?ti în computere. Exportul de creiere din lumea a treia c?tre Occident…

•

Ora?ul Madras din statul Tamil Nadu, unde pred? dr. W.B. Vasantha Kandasamy – colaboratoarea mea la structuri algebrice neutrosofice, are trei anotimpuri: cald, mai cald ?i înc? mai cald! Denumirea lui a fost recent schimbat? în Chennay.

Florentin Smarandache

Incoming search terms for the article:

• CELE MAI FRUMOASE INDIENCE IN COSTUM DE BAIE (1)
• india sub emancipare (1)
• nordul Indiei punjab (1)
• Religia sikhs-ilor (1)
• scrisoarea lui rabindranath tagore 1919 (1)
• sikhismul (1)
• tablouri cu zeitati hindu (1)
• templul shiva delhi google eart (1)
• tricicleta taxi indian (1)

Random Posts

• Ioan Micl?u, Australia – folclor australian (?apou la proza lui Lawson ) (2)
• Conservative Investment Management Pays for This Firm (0)
• Importance of Romance Literature (0)
• Researching The Pros And Cons Of Online Degree Education (0)
• Cleopatra Lorin?iu: Restituiri. Inedite (2)
• Prevent Acne With Exfoliation (0)

This entry was posted on Monday, March 2nd, 2009 at 19:00 and is filed under Art. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.